AcasăEconomieEuropa a înregistrat în 2023 un număr-record de zile de ”stres termic...

Europa a înregistrat în 2023 un număr-record de zile de ”stres termic extrem”, arată un raport al Serviciului Modificărilor Climatice al Copernicus şi Organizaţiei Meteorologice Mondiale

”Anul 2023 a atins un nou număr-record de zile de «stres termic extrem», adică zile în care «temperatura resimţită” a depăşit echivalentul a 46°C”, se arată într-un raport publicat luni de către Observatorul european Copernicus şi Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM).

Acest indice al ”stresului termic” ţine cont de efectual asupra corpului uman al termperaturii împreună cu alţi factori – umiditate, vânt, radiaţie.

În afară de canicule, continentul a înregistrat numeroase fenomene meteorologice extreme în cursul anului – două milioane de persoane au fost afectate de inundaţii sau turtuni, secete grave au afectat Peninsula Iberică şi estul Europei, iar cel mai mare incendiu de pădure din istoria continentului a devastat 90.000 de hectare în Grecia, relevă Serviciul Modificărilor Climatice (C3S) al Copernicus în acest raport, realizat împreună împreună cu agenţia ONU însărcinată cu probleme referitoare la vreme, climă şi apă.

Aceste catastrofe au costat 13,4 miliarde de euro – 80% imputabile inundaţilor, într-un an marcat de precipitaţii cu mult peste medie, notează cele două instituţii.

IMPACT SANITAR

C3S şi OMM insistă în raport asupra impactului sanitar al caniculelor, în contextul în care încălzirea globală face verile tot mai calde şi mai ucigaşe pe continent.

”Observăm o tendinţă de creştere a numărului zilelor de stres termic în Europa, iar 2023 nu a făcut excepţie” având în vedere acest nou record – care însă nu este cuantificat în raport -, declară o climatoloagă de la Copernicus, Rebecca Emerton.

Pentru a măsura confortul termic, C3S şi OMM se referă la indicele univeral al atmosferei termice (UTCI) care reprezintă căldura la care este supus corpul uman ţinând cont nu numai de temperatură, dar şi de umiditate, viteza vântului, lumina soarelui şi căldura emisă de mediul înconjurător, al căror efect este mai puternic în oraşe, în care materiale (beton, asflat) absorb mai mută radiaţie solară.

Indicele expirmă echivalentul unei ”temperaturi resimţite” în grade Celsius şi are zece categorii – de la stres la frig extrem (sub  -40°C) la stres la cald extrem (+46°C), trecând prin lipsa stresului termic (între nouă şi 26°C).

O expunere prelungită la stres termic creşte riscul îmbolnăvirii şi este deosebit de periculoasă în cazul persoanelor vulnerabile.

MĂSURI ”ÎN CURÂND INSUFICIENTE”

La 23 iulie, în vârful caniculei, 13% din Europa înregistra un nivel de stres termic nemaicunoscut.

Căldura extremă a afectat mai ales sudul Europei, unde temperatura aerului a atind până la 48,2°C în Sicilia, cu 0,6 grade Celsius mai puţin decât recordul continental.

Datele cu privire la mortalitate legate de căldură în 2023 nu sunt cunoscute încă, însă autorii raportului amintesc că zeci de mii de oameni au murit în Europa în timpul verilor sufocante din 2003, 2010 şi 2022.

Încălzirea globală, cauzată de emisiile de gaze cu efect de seră produse de către activitatea umană, creşte intensitatea, durata şi frecvenţa caniculelor.

Acest fenomen este extrem de vizibil în Europa, care se încălzeşte de două ori mai repede decât media planetei, a cărei climă mondială este deja cu 1,2°C mai caldă decât înaintea erei preindustriale.

Încălzirea sporită a Europei, împreună cu îmbătrânirea populaţiei şi creşterea numărului orăşenilor va avea ”grave consecinţe asupra sănătăţii publice”, se arată în raport.

Iar ”măsurile actuale ale luptei împotriva caniculei vor fi în curând insuficiente” să-i facă faţă.

La nivel mondial, 2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată sub efectul modificărilor climatice, accentuat de revenirea fenomentului ciclic El Niño.

Temperatura oceanelor – care absorb 90% din excesul de căldură cauzat de către omenire – se menţine la un nivel fără precedent de un an de zile

Ultimele Articole