„Misiunea de audit a vizat perioada 2016 – 2022 şi s-a desfăşurat la principalele instituţii ale statului cu atribuţii în domeniul administrării şi gestionării infrastructurii portuare, rutiere şi feroviare care asigură conexiunea Portului Constanţa cu regiunile deservite, respectiv: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI), Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa (CNAPM CT), Compania Naţională de Căi Ferate „CFR” S.A. (CN CFR) şi Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. (CNAIR). Obiectivul principal al misiunii de audit a fost acela de a evalua performanţa administrării infrastructurii portuare a Portului Constanţa de către CNAPM CT, aflată sub autoritatea MTI. De asemenea, a fost evaluată eficacitatea demersurilor MTI, CNAIR şi CN CFR pentru realizarea unei infrastructuri de transport de calitate, care să asigure conexiunea optimă a Portului la zonele economice deservite”, arată documentul Curţii de Conturi trimis Biroului permanent al Camerei Deputaţilor care l-a direcţionat, spre informare, Comisei de industrii şi Comisiei pentru transporturi.

„Concluzia generală care s-a desprins în urma efectuării misiunii de audit a fost aceea că CNAPM CT şi-a asumat şi îndeplinit parţial obiectivele, atribuţiile şi responsabilităţile stabilite legal referitoare la activitatea de administrare a infrastructurii portuare din Portul Constanţa. Performanţa activităţii portuare a fost afectată semnificativ de acţiunea/inacţiunea instituţiilor statului cu atribuţii în gestionarea sistemului de transport în Romania, precum şi în administrarea infrastructurii rutiere şı feroviare care asigură conexiunea portului cu principalele centre de producţie şi consum”, mai spune documentul.

De asemenea, Curtea de Conturi a sesizat o serie de deficienţe care au afectat performanţa Portului Constanţa.

„În perioada auditată, Portul Constanţa s-a situat în topul primelor 20 de porturi europene din punct de vedere al cantităţii totale de mărfuri manipulate. Există însă o serie de deficienţe care au afectat performanţa acestuia, dintre care menţionăm:

– lipsa unei strategii coerente de dezvoltare a transporturilor navale, care să asigure integrarea optimă a transportului naval cu alte moduri de transport;

– utilizarea ineficientă a unor active aflate în administrare: subutilizarea terminalului de pasageri, existenţa unor terenuri nesistematizate şi neincluse în circuitul economic;

– subutilizarea capacităţii de operare a Portului Constanţa, generată de insuficienţa investiţiilor pentru modernizarea şi reabilitarea infrastructurii portuare existente, dar şi a infrastructurii rutiere şi feroviare care asigură conexiunea portului cu regiunile continentale deservite;

– întârzierile în domeniul digitalizării, care îngreunează atât activitatea companiei, cât şi a operatorilor portuari care îşi desfăşoară activitatea în Portul Constanţa”, mai indică documentul Curţii de Conturi.

Instituţia are şi câteva recomandări pentru eliminarea deficienţelor, diminuarea riscurilor şi a punctelor slabe constatate precum: 

„- finalizarea de către MTI a demersurilor privind elaborarea strategiei de dezvoltare a transporturilor navale în România, cuprinzând obiective şi ţinte clare, care să sprijine integrarea transportului naval cu alte moduri de transport;

– întreprinderea de către CNAPM CT a demersurilor necesare şi adecvate pentru creşterea cotei de piaţă a Portului Constanţa la nivel regional, valorificarea eficientă a tuturor activelor aflate în administrare, creşterea gradului de realizare a programelor de investiţii în infrastructura portuară, în vederea modernizării şi dezvoltării capacităţilor portuare şi adaptării la cerinţele pieţei, implementarea unor sisteme informatice adaptate nevoilor companiei, care să asigure eficientizarea proceselor de afaceri şi alinierea la cerinţele comunitare privind

– infrastructura portuară la porturile maritime aflate pe reţeaua centrală TEN-T;

– realizarea de către CNAIR şi CN CFR a elementelor de infrastructură aferente reţelei rutiere şi feroviare TEN-T de pe teritoriul României, în vederea îmbunătăţirii conexiunilor rutiere şi feroviare care leagă Portul Constanţa de principalele centre de producţie şi consum şi integrării acestuia în rute de transport eficiente şi rapide”, conform sursei citate.