„Acum, despre aceste calcule cu siguranţă ministrul Finanţelor poate să vă dea explicaţiile de rigoare, dar despre deficit şi situaţia României în an electoral pot să vă spun că am avut, atunci când s-a construit bugetul, discuţii cu toţi factorii implicaţi şi i-am rugat să construiască un buget care este sustenabil, corect şi solid, pentru ca să trecem fără pagube prin an electoral şi mă gândesc că aşa va fi”, a afirmat Klaus Iohannis, întrebat despre diferenţa între decifitul bugetar calculat de Comisia Europeană şi cel calculat de Guvernul de la Bucureşti pe anul trecut şi cum ar putea afecta acest lucru România privind atragerea fondurilor europene, înaintea participării la reuniunea extraordinară a Consiliului European, miercuri la Bruxelles.
Conform unui raport consolidat al DG Ecfin, structură a Comisiei Europene, România a înregistrat la finalul anului trecut un deficit bugetar de 6,3% din PIB. Guvernul a raportat, la finalul lunii ianuarie a acestui an, prin Ministerul Finanţelor că deficitul înregistrat la 31 decembrie 2023 este la 5,68% din PIB.
De asemenea, pe 9 aprilie, ministrul Finanţelor Marcel Boloş a confirmat, la un eveniment special organizat de Profit.ro, că deficitul bugetar s-a situat la 2,07% din PIB pentru primele trei luni, potrivit datelor preliminare, în contextul în care în primele luni au fost făcute plăţi de 5 – 6 miliarde de lei pentru contracte de înarmare, în timp ce cheltuielile sunt în creştere de aproape două ori faţă de perioada similară a anului trecut. În acest context, cu datele privind execuţia după primele trei luni, ministerul face o analiză a finanţelor statului, a spus ministrul, asigurând că, în pofida rundelor de alegeri programate pentru acest an, Finanţele vor ţine cheltuielile sub control.
În 2024, deficitul bugetar este estimat la 86,6 miliarde de lei (5% din PIB în termeni cash), faţă de 89,9 miliarde lei (5,68% din PIB) realizat în 2023, un nivel încă ridicat şi asupra căruia persistă semne de îndoială, având în vedere că este un an electoral încărcat, cu riscuri în ce priveşte derapajele la cheltuieli ale statului.
