ONG-urile obţin venituri din finanţări publice şi private, donaţii sau sponsorizări şi mai puţin din tranzacţionarea de bunuri şi servicii. Aproximativ 11% dintre organizaţii înregistrează venituri din activităţi economice, acestea acoperind până la 18% din totalul veniturilor la nivel de sector.
Cele mai frecvente trei surse de venit în 2023 au fost direcţionarea a 3,5% din impozitul pe venit, cele din sponsorizare şi donaţiile individuale. În acest context, 2,4 milioane de persoane au solicitat direcţionarea a 375 milioane de lei prin intermediul mecanismului 3,5%, de această sumă beneficiind 30.200 de organizaţii. De asemenea, 88.544 de companii (comparativ cu 34.811 în 2015) au sponsorizat domeniul cu 2.468 milioane de lei.
Veniturile domeniului sunt în creştere faţă de 2020-2021, dar în scădere comparativ cu 2019. Faţă de anul 2015, veniturile ONG-urilor au fost de aproape două ori mai mari.
În jur de 26% dintre ONG-uri nu au înregistrat deloc venituri în 2022. Majoritatea organizaţiilor (54%) au înregistrat fie venituri mai mici 40.000 de lei, fie sub 200.000 de lei. Doar 20% dintre organizaţiile care au depus bilanţ contabil în 2022 au realizat venituri de peste 200.000 de lei.
De asemenea, 78% dintre respondenţi au declarat că au fost nevoiţi în ultimii trei ani să selecteze beneficiarii programelor din cauza lipsei resurselor necesare.
Problemele legate de precaritate sau insuficienţă a resurselor au fost accentuate, în ultimii ani, de ameninţări globale, printre care cele mai importante sunt pandemia Covid-19 şi recesiunea economică.
“Având în vedere că o parte din măsurile care au avut o contribuţie semnificativă pentru creşterea sectorului ONG au fost restricţionate începând cu ianuarie 2024, precaritatea acestui sector va fi şi mai vizibilă. Mai exact, redirecţionarea a 3,5% din impozitul pe venit va fi aplicabilă exclusiv veniturilor din salarii şi asimilate salariilor (eliminate şi veniturile din străinătate), iar facilitatea fiscală privind sponsorizarea a fost eliminată pentru microîntreprinderi”, a explicat Ştefania Andersen, director operaţional FDSC.
Raportul „România 2024. Sectorul neguvernamental. Profil, tendinţe, provocări” a fost realizat cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanţat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Barometrul Opiniilor despre Societatea Civilă – un studiu realizat pe un eşantion de 1.200 de respondenţi, reprezentativ naţional, care permite evaluarea atitudinilor populaţiei României despre sectorul ONG. BOSC constituie o anchetă pe bază de interviu telefonic (CATI), colectarea datelor fiind realizată de către Mercury Research în noiembrie 2023.
BLO 2023: Barometrul Liderilor ONG – o anchetă adresată organizaţiilor neguvernamentale, care colectează în principal date despre organizaţie şi mai puţin despre oamenii care o pun în mişcare.
BLO constituie un studiu realizat pe un eşantion mare (803 respondenţi), ca o anchetă pe bază de chestionar aplicat online (CAWI). Completarea a fost realizată în perioada noiembrie 2023 – ianuarie 2024.
BMO 2023: Barometrul Membrilor, Angajaţior şi Voluntarilor ONG – este un instrument nou în contextul rapoartelor FDSC despre sectorul ONG, dar foloseşte o parte din itemii pe care îi inclusese
BLO 2016. Au fost colectate 2028 de răspunsuri printr-un websurvey (CAWI) în perioada decembrie 2023 – ianuarie 2024.
